Istoric - Fundatia pentru Ambulanta

Ieri si azi … istoric si prezent

Din dragoste pentru viata … requiem pentru viata …

In anul 1884 pe teritoriul Imperiului Austro-Ungar se infiinteaza prima statie de salvare, la Viena, in urma catastrofei provocate de izbucnirea unui incendiu mistuitor in cladirea Teatrului Ring din capitala monarhiei.

In 1886 s-a constituit societatea voluntara de salvare la Timisoara, orasul de pe Bega devenind de fapt prima urbe provinciala care se putea mandri cu o astfel de institutie moderna, specializata in ajutorarea si transportul suferinzilor si bolnavilor. La initiativa si insistentele lui Georg Neumann, directorul Primei Case de Pastrare din Timisoara, ale comerciantului Alexander Kohn si ale lui Karl Rosenstein, s-au pus bazele Societatii “Salvarea”. Statutele societatii au fost aprobate de adunarea generala a membrilor la 2 decembrie 1886.

In anul 1887, “Salvarea” Isi procura 3 barci si mai multe prajini, pe care le-a asezat in locurile cele mai periculoase si primejdioase ale Begheiului. Dupa ce in anul 1890 Ministerul de Interne a aprobat statutele societatii, institutia a primit o subventie anuala din partea Primariei, pentru achizitionarea uneltelor si mijloacelor de transport necesare. La inceput, voluntarii societatii au fost solicitati anual la 120 – 150 de cazuri. Pana la inceputul primului razboi mondial, numarul interventiilor de salvare a crescut la 5000 de cazuri pe an.

In 1890, “Salvarea” din Timisoara a reusit sa achizitioneze 3 trasuri…

La cumpana secolelor al XIX-lea si XX-lea si-a amenajat un birou central pe strada Franz Josef, din cartierul Cetate, care avea instalat si un post telefonic, iar pe langa remiza pompierilor voluntari din Cetate s-a amenajat un depozit pentru adapostirea recuzitelor. In locurile publice unde se aduna multa lume – targuri, spectacole de teatru si de circ, kirwei-uri etc – dupa un timp prezenta celor de la “Salvare” era obligatorie.

Prin anul 1913 apar primele trasuri cu cai , ceea ce inlesneste mult activitatea salvatorilor voluntari. Tot in acest an se centralizeaza toate posturile de salvare de pe teritoriul orasului . Postul central va functiona intr-o cladire modesta de pe strada Grigorescu nr. 2. Primaria orasului Timisoara doneaza “Salvarii” doua automobile sanitare, marca “Lloyd” si “Daimler”. Pana la sfarsitul razboiului , “Salvarea” din Timisoara a intervenit in 40 000 cazuri, participand intens la transportul soldatilor raniti , de la gara pana la spitale, respectiv de la spitalele de campanie la gara etc.

In perioada dintre cele doua razboaie mondiale avandu-l in frunte in calitate de presedinte pe cunoscutul om de afaceri , patronul celor mai mari mori din Timisoara si Banat, Eduard Prochaska, societatea a progresat mult. S-a cumparat o autosanitara marca “Citroen” , apoi doua masini “Fiat”, iar pe urma un automobil sanitar “Ford”.

Cu sprijinul Primariei orasului Timisoara , “Societatea Salvarea” si-a construit un edificiu propriu pe str. Milano nr.1 inaugurat la 8 septembrie 1936.

In perioada comunista, pana in 1989, in Romania nu a existat practic asistenta medicala de urgenta prespitaliceasca. Ea era doar schitata pe langa principalele spitale din judet, fiind arondate si un numar de autosanitare deservite in general de conducatori auto si uneori cate un asistent medical.

In perioada 1990 – 1995, s-a mentinut in mare aceeasi structura si acelasi dezinteres fata de asistenta medicala de urgenta prespitaliceasca.